Dupa ce am vizitat Veliki Preslav si Biserica de Aur, ne-am suit pe biciclete si am pornit spre Cetatea Vuturilor. Am mers prin salbaticul Canion al Provadyei si ne-am bucurat de natura incantatoare, am pedalat pe drumul roman de pe Platoul Tabite pe care se mai deslusesc inca urmele vechilor roti de care, ne-am catarat la Manastirea rupestra Shashkanite iar la final am vizitat Cetatea Vulturilor! “A fost cea mai frumoasa zi!” ne-au marturisit copiii la final:)
Drumul ne-a purtat deasupra Micului Canion al Provadyei, care isi ia numele de la fratele sau mai mare din Colorado, printr-o zona carstica nespus de frumoasa, printre chei adanci si doline impresionante. Pe drum ne-a dat binete si o frumoasa Broasca Testoasa din familia Testudo graeca, pe care am recunoscut-o usor dupa modelul de pe spate:)
Inainte sa ajungem pe Platoul Tabite ne-am dat jos de pe biciclete si am continuat pe eco-poteca de la marginea falezei, pana la podul suspendat de deasupra Manastirii Shashkanite. Ne-am strecurat printre barele de metal si am intrat in chiliile sculptate de mana calugarilor acum aproape 1000 de ani. Am admirat privelistea superba care se deschide prin ferestrele de piatra spre valea Provadya, apoi ne-am catarat printr-o gaura ingusta la etajul superior, unde am se afla un vechi mormant antrropomorfic. Manastire este una dintre cele mai impresionante din Bulgaria, datorita accesului foarte spectaculos, precum si a chiliilor literalmente suspendate deaspra abisului. Cel putin asupra copiilor au produs o impresie puternica!
De aici am continuat spre Cetatea Ovech, cunoscuta si ca Cetatea Vulturilor datorita stemei sale pe care se afla doi Vulturi. Am pedalat pe vechiul drum de care de pe Platoul Tabia, am trecut de zidul roman si de foisorul rusesc din timpul razboiului ruso – otoman din 1877, apoi am ajuns la Crucea cea Mare. Am traversat podul spre Platoul Kaleto si am intrat in Cetate pe drumul sapat in stanca. Am dat un tur complet al Cetatii si am vazut Biserica Metropolitana, Turnul si Casele de pe faleza. Intre timp norii se adunasera amenintatori deasupra Cetatii, asa ca ne-am grabit sa coboram cu bicicletele pe scarile sapate in calcar de vechii locuitori, apoi pe drumul in panata pana in Provadya.
“A fost cea mai frumoasa zi!” ne-a marturisit Cristi, la final. Se pare ca i-a placut foarte mult, caci acelasi lucru ni l-a spus si in celelalte seri:)
Iata cateva poze din ultima zi a minivacantei prilejuite de Ziua Mondiala a Educatiei:
Foto: Tabere cu Suflet